Dobânda la un depozit bancar se calculează, în cazul cel mai frecvent, cu o formulă simplă: dobânda brută = suma depusă × rata anuală a dobânzii × numărul de zile ale depozitului / numărul de zile din an folosit de bancă. Din rezultat, banca reține impozitul pe dobândă, iar ce ajunge în contul tău este dobânda netă.
Formula pare banală, dar trei detalii schimbă rezultatul și sunt sursa celor mai multe nedumeriri: rata este exprimată pe an chiar și la depozitele scurte, banca poate împărți la 360 sau la 365 de zile, iar numărul exact de zile depinde de datele de constituire și de scadență. Mai jos le iei pe rând, cu exemple numerice pe care le poți reface cu un calculator obișnuit.
Important: Toate cifrele din exemple sunt ipotetice, alese doar ca să ilustreze mecanismul de calcul. Ele nu reflectă dobânzile sau cota de impozit în vigoare. Pentru valorile reale, folosește documentele băncii și informațiile ANAF; articolul are caracter educativ și nu constituie consultanță financiară.
Elementele formulei
Calculul pornește de la cinci elemente, toate trecute în contractul sau în confirmarea depozitului.
| Element | Ce înseamnă | Unde îl găsești |
|---|---|---|
| Principalul (S) | suma depusă la constituire | confirmarea depozitului, extrasul |
| Rata anuală (r) | procentul pe an, de exemplu 5% = 0,05 | contract, grila de dobânzi |
| Numărul de zile (n) | zilele dintre constituire și scadență | datele din confirmare |
| Baza de calcul (B) | 360 sau 365 de zile pe an | condițiile generale, contractul |
| Cota de impozit (c) | procentul reținut din dobândă | Codul fiscal, informarea băncii |
Formula completă devine:
- dobânda brută = S × r × n / B;
- impozitul = dobânda brută × c;
- dobânda netă = dobânda brută − impozitul.
Suma pe care o ai la scadență este principalul plus dobânda netă, dacă depozitul se închide sau dacă se prelungește cu capitalizare. Ce se întâmplă cu dobânda la depozitele prelungite este explicat în Prelungirea automată a depozitului: ce se întâmplă la scadență.
De ce rata anuală nu este câștigul pe depozit
Rata afișată de bănci este aproape întotdeauna anuală, indiferent de termenul depozitului. Un depozit de trei luni cu o rată de 5% pe an nu îți aduce 5% din sumă, ci aproximativ un sfert, adică în jur de 1,25%, pentru că banii stau la bancă doar un sfert de an.
Această confuzie produce cele mai multe așteptări greșite. Dacă vezi într-o reclamă „5% la depozitul de o lună”, înseamnă că primești, pentru acea lună, aproximativ 5% / 12 din sumă, adică circa 0,42%. Câștigul anual de 5% l-ai obține doar dacă ai reconstitui depozitul lună de lună, timp de un an, la aceeași rată, lucru pe care nimeni nu ți-l garantează.
Convenția de zile: 360 sau 365
Convenția de zile (în engleză, day count convention) este regula prin care banca transformă rata anuală în dobândă pentru un număr de zile. Cele mai întâlnite variante la depozitele din România sunt:
- zile efective / 365: numeri zilele reale ale depozitului și împarți la 365;
- zile efective / 360: numeri zilele reale, dar împarți la 360, ceea ce dă o dobândă puțin mai mare;
- 30 / 360: fiecare lună este considerată de 30 de zile și anul de 360, ceea ce simplifică calculul.
Diferența dintre baze este mică pe sume mici, dar devine vizibilă pe sume mari și pe termene lungi. Două oferte cu aceeași rată, una pe bază 360 și una pe bază 365, nu aduc aceeași sumă. Convenția se găsește de obicei în condițiile generale sau în fișa produsului; dacă nu o vezi, întreab-o explicit.
Exemple de calcul pe mai multe termene
Exemplele de mai jos folosesc o sumă de 10.000 de lei, o rată ipotetică de 5% pe an și o cotă de impozit ipotetică de 10%, aleasă doar pentru ușurința calculului. Numărul de zile corespunde unor termene tipice.
| Termen | Zile | Dobândă brută, bază 365 | Dobândă brută, bază 360 | Netă (bază 365) | Netă (bază 360) |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 lună | 30 | 41,10 lei | 41,67 lei | 36,99 lei | 37,50 lei |
| 3 luni | 92 | 126,03 lei | 127,78 lei | 113,42 lei | 115,00 lei |
| 6 luni | 182 | 249,32 lei | 252,78 lei | 224,38 lei | 227,50 lei |
| 12 luni | 365 | 500,00 lei | 506,94 lei | 450,00 lei | 456,25 lei |
Calculul pas cu pas pentru depozitul de trei luni
- Transformi rata în zecimal: 5% = 0,05.
- Înmulțești suma cu rata: 10.000 × 0,05 = 500 de lei, adică dobânda pentru un an întreg.
- Înmulțești cu numărul de zile: 500 × 92 = 46.000.
- Împarți la baza de calcul: 46.000 / 365 = 126,03 de lei brut.
- Calculezi impozitul ipotetic: 126,03 × 0,10 = 12,60 de lei.
- Scazi impozitul: 126,03 − 12,60 = 113,43 de lei; diferența de un ban față de tabel vine din rotunjire, iar banca aplică propriile reguli de rotunjire.
Sfat: Când compari două depozite, calculează-le pe amândouă pentru aceeași sumă și același număr de zile, cu baza de calcul a fiecăruia. Diferențele mici de rată pot fi anulate de diferențele de convenție sau de condiții.
Cum numeri zilele corect
Numărul de zile depinde de data constituirii și de data scadenței. Lunile au 28, 29, 30 sau 31 de zile, așa că un depozit „de trei luni” poate avea între 89 și 92 de zile, în funcție de luna în care începe. Regula exactă, de exemplu dacă se numără ziua constituirii sau ziua scadenței, este stabilită de bancă și apare în contract.
Alte detalii care influențează numărul de zile:
- scadența într-o zi nelucrătoare se mută, de regulă, în prima zi lucrătoare, iar contractul precizează dacă zilele suplimentare se plătesc;
- constituirea după ora-limită a băncii poate muta începutul depozitului în ziua lucrătoare următoare;
- depozitele exprimate în zile, de exemplu 35 sau 90 de zile, elimină ambiguitatea lunilor.
Dobânda la contul de economii: calculul zilnic
La contul de economii, dobânda nu se calculează la o sumă fixă, ci zilnic, la soldul de la sfârșitul fiecărei zile, apoi se adună și se plătește la intervalul stabilit, de obicei lunar. Formula este aceeași, aplicată pe fiecare zi: sold × rată / bază.
Dacă soldul se schimbă des, calculul devine o sumă de dobânzi zilnice. Un mod rapid de estimare este să folosești soldul mediu al lunii: suma soldurilor zilnice împărțită la numărul de zile. Dobânda lunii este aproximativ sold mediu × rată × zile / bază.
Dobânda pe tranșe de sold
Unele conturi de economii aplică rate diferite pe tranșe. Exemplu ipotetic: 4% pe an pentru primii 20.000 de lei și 2% pe an pentru partea care depășește această sumă, cu bază 365. La un sold constant de 30.000 de lei, timp de 30 de zile:
| Tranșă | Sumă | Rată ipotetică | Dobândă brută pe 30 de zile |
|---|---|---|---|
| Prima tranșă | 20.000 lei | 4% | 65,75 lei |
| A doua tranșă | 10.000 lei | 2% | 16,44 lei |
| Total | 30.000 lei | rată medie de aproximativ 3,33% | 82,19 lei |
Așadar, procentul de pe prima tranșă nu se aplică întregului sold. Diferențele dintre contul de economii și depozitul la termen, dincolo de calcul, sunt discutate în Depozitul la termen vs. contul de economii: comparație.
Impozitul și alte rețineri
Dobânda încasată de o persoană fizică este venit impozabil, iar banca, în calitate de plătitor de venit, reține impozitul la sursă în momentul în care plătește sau capitalizează dobânda. Cota este stabilită prin Codul fiscal și a fost modificată în timp, de aceea în exemple am folosit o valoare ipotetică; cota actuală o găsești pe site-ul ANAF sau în documentele băncii.
Câteva consecințe practice:
- în extras vezi, de obicei, dobânda brută și impozitul reținut pe rânduri separate;
- la depozitele cu capitalizare, se adaugă la principal doar dobânda netă;
- în funcție de veniturile tale totale, dobânzile pot intra și în calculul CASS, prin Declarația unică; pentru cazul tău, verifică regulile actuale sau întreabă un consultant fiscal.
Ce mai apare în extras pe lângă dobândă și cum identifici fiecare rând găsești în Extrasul de cont: cum îl citești și ce verifici lunar.
Cum verifici calculul băncii
Un control rapid îți spune dacă suma primită este cea corectă sau dacă ai înțeles greșit condițiile.
- Ia din confirmare suma, rata, data constituirii și data scadenței.
- Află baza de calcul din condițiile generale.
- Numără zilele și aplică formula.
- Scade impozitul la cota în vigoare.
- Compară cu dobânda netă din extras; diferențele de câțiva bani țin de rotunjire.
Dacă diferența este mare, verifică întâi dacă depozitul a fost lichidat sau prelungit la altă rată, apoi cere explicații băncii, în scris. Ce se întâmplă cu dobânda când retragi banii mai devreme este detaliat în Lichidarea anticipată a depozitului: ce pierzi concret.
Dincolo de formula simplă
Formula de mai sus descrie dobânda simplă, calculată o singură dată, la principal. Dacă depozitul se prelungește de mai multe ori cu capitalizare, dobânda fiecărei perioade se adaugă la sumă, iar perioada următoare se calculează la suma mărită; efectul este cel al dobânzii compuse, explicat în Capitalizarea dobânzii: cum funcționează dobânda compusă.
Mai trebuie spus că suma calculată este una nominală. Ce poți cumpăra cu ea la scadență depinde de inflație, iar raportul dintre cele două este subiectul articolului despre Depozitele și inflația: ce este dobânda reală. Prezentarea generală a depozitelor și a criteriilor de comparație o găsești în Depozitele bancare: ghid complet despre cum funcționează, iar pentru calculatoarele și simulatoarele din aplicație vezi Internet banking și mobile banking: ce poți face din aplicație.
Lucrurile cele mai importante
Calculul dobânzii la depozit nu are secrete: principalul înmulțit cu rata anuală și cu fracțiunea de an pe care o reprezintă depozitul, minus impozitul. Rezultatele surprinzătoare vin aproape întotdeauna din trei surse: confuzia dintre rata anuală și câștigul pe termen, baza de calcul și numărul exact de zile.
De reținut:
- rata afișată este anuală, iar câștigul se calculează proporțional cu durata;
- baza 360 dă o dobândă puțin mai mare decât baza 365, la aceeași rată;
- la contul de economii dobânda se calculează zilnic, la sold, uneori pe tranșe;
- banca reține impozitul la sursă, iar în cont intră dobânda netă;
- verifică o dată calculul cu mâna ta, ca să înțelegi condițiile.
Întrebări frecvente
Cât primesc la un depozit de trei luni cu dobândă de 5% pe an?
Aproximativ un sfert din 5%, adică în jur de 1,25% din sumă, brut, înainte de impozit. Valoarea exactă depinde de numărul de zile și de baza de calcul folosită de bancă.
De ce dobânda primită e mai mică decât am calculat?
Cel mai des, pentru că nu ai scăzut impozitul reținut la sursă sau ai folosit altă bază de calcul ori alt număr de zile. Dacă diferența rămâne, cere băncii detalierea calculului.
Ce înseamnă baza de calcul 360?
Înseamnă că banca împarte rata anuală la 360 de zile, nu la 365. La aceeași rată și același număr de zile, rezultă o dobândă ușor mai mare.
Se calculează dobânda și pentru ziua scadenței?
Depinde de regula din contract: unele bănci numără ziua constituirii și nu pe cea a scadenței, altele invers. Diferența este de o zi de dobândă.
Dobânda de la contul de economii se calculează la fel?
Formula este aceeași, dar se aplică zilnic, la soldul fiecărei zile, și se plătește periodic. Dacă există tranșe de sold, fiecare tranșă are rata ei.
